Lifestyle Thoughts

They have technology in their DNA!

Generation Z’s consumer behaviours will totally change the world

You can call them even Millennials on steroids, but don’t call them mini-Millennials because they aren’t and they will prove it every time they could. Born between 1995-2010, generation Z has a lifelong connection to technology, being the first generation of digital natives. Currently, they are an estimated 2.6 billion members globally and are expected to make up 40 percent of all consumers by 2020. 

They have lots in common with the previous generations, but their consumer behaviours separate them from the rest of the population. They are seeking information, education and experience more than Millennials did before. They are already challenging the status quo by having a whole new view on today’s „standards” of gender, race and size. They embrace diversity and individuality by having the freedom to be whoever they want to be and by pushing the boundaries of what it means to be feminine and masculine.

Generation Z prefers fresh food over fast food, sustainable goods over fast-fashion, education over clubbing and flexible careers over high salaries. Their pockets are not very deep yet, but based on statistics we could say that generation Z is changing the fashion industry and the marketing strategies all over the world, and they are doing it fast. Though the oldest members of this generation are just beginning to have their own income and start spending their own money, the younger ones are reportedly influencing 93 percent of their parents household spending, that clearly shows their spending power is beyond doubt.

The biggest difference between generation Z and Millennials is full transparency on everything. While Millennials and other generations were raised in a world that was shaped and curated for them and their needs, gen Z-ers seek to be part of making the world a better place in all of their actions. They want to know everything so they genuinely care about where their money goes. Long gone are the days when famous brands could pretend they are staying for major causes. They can’t say they care anymore, they have to prove it by walking the walk not just talking the talk because this generation consists of sceptical individuals who are hard to convince and have a strong eye for anything that isn’t real. The lack of trust of this generation is pressuring brands to be transparent, to contribute to the greater good and last but not least, to embrace the real instead of digitally altered and fake models. Because their beauty standards are different to previous generations, they embrace eclectic, natural, diverse and authentic role-models and influencers opposed to those who look the same and seem perfect. 

Because they grew up in a world where social media has already existed, they are encouraged to spend more on leisure services rather than other goods. It is compulsory for them to be seen on social media as living an interesting, experience-rich life, what is called „the Instagram effect”. The members of Generation Z don’t want to possess things as much as other generations did before, because in a fast-paced world like our, they need everything for that particular moment, so once they’ve consumed it, it’s gone. They are suffering from FOMO (Fear of missing out) and they live by the principle of „If I didn’t post a picture of it, did it even happen?”. This behaviour changed the way they are shopping for fashion, that’s why they typically thrift rather than buying fast fashion.

Eventually, we could say that generation Z’s consumer behaviours are different to previous generations. As individuals that grew up in an era, where they saw that world hunger, environmental pollution and global warming are major causes, their priorities have changed, transforming them in a conscious generation that wants to save the planet even when it comes to shopping for fashion. Their consumer behaviours are pushing brands and the whole fashion market to make sustainable decisions in order to keep up with them, so the changes in the fashion market could be already seen. And this is only the beginning.

HU:

Nevezheted őket ezredfordulósoknak (Y generáció) szteroidon de még véletlenül se kövesd el azt a hibát, hogy mini-ezredfordulósoknak tekintsd őket, hiszen nem azok és ezt annyiszor fogják bebizonyítani, ahányszor csak tehetik. A Z generáció tagjai 1995 és 2010 között születtek ezért igazán szorosan kötődnek a technológiához hiszen ők az első generáció, akik ebbe teljesen belszülettek. Jelenleg 2,6 billió fiatal tartozik a Z generációhoz és egyes statisztikák szerint a fogyasztói társadalom 40%-át fogják alkotni 2020-ig.

Rengeteg közös tulajdonságon osztozik a Z generáció az előtte lévő generációkkal, viszont az ebbe a generációba tartozó fiatalok fogysztói magatartása teljesen elkülöníti őket a világ többi tagjától. Információra, fejlődésre illetve tapasztalatra éheznek és ezek megszerzése érdekében bármit megtesznek. Már most megkérdőjelezik a status quot egy teljesen új világlátással, amely nem egyezik a régi standardokkal amelyek nemhez, mérethez illetve etnikai hovatartozáshoz kötődnek. A Z generáció tagjai a diverzitást illetve az individualitást képviselik miközben azokká válnak akikké szeretnének, teljesen eltörölve a nemek közötti határokat.

A Z generáció legtöbb tagja a friss ételeket kedveli a fast-food helyett, az újrahasznosított termékeket a fast-fashion helyett, az oktatást a partizás helyett illetve rugalmas karriert magas fizetés helyett. A pénztárcájuk nem mondható még igazán mélynek de ennek ellenére a Z generáció igen gyorsan megváltoztatja a divat ipart és a marketing stratégiákat világszerte. Annak ellenére, hogy e generáció legidősebb tagjai még csak most jutottak oda, hogy saját keresetük legyen, a fiatalabbak a háztartás 93%-át befolyásolják már, ami arra mutat, hogy a fogyasztói erejüket nem lehet megkérdőjelezni.

A legnagyobb különbség a Z generáció illetve az előtte levő generációk között a teljes átláthatóság mindenen. Amíg a Y generáció egy olyan világban nőtt fel, amely igényeiknek megfelelően volt formálva, a Z generáció arra van ösztönözve, hogy maga formálja a világot és élhetőbbé tegye minden egyes cselekedetével. Mindent tudni szeretnének ezért igazán fontosnak tartják azt, hogy mibe fektetik a pénzt, amelyet kiadnak a kezeik közül. Rég elmúltak azok az idők, amikor híres brandek megjátszhatták, hogy kiállnak egy fontos ügyért és támogatják azt. Nem állíthatják továbbra is azt, hogy harcolnak valamiért, ha valójában nem teszik, így be kell bizonyítaniuk egy egész generációnak azt, hogy megéri bennük bízni hiszen e generáció tagjai rögtön észreveszik, ha valami megjátszott és nem igazi. Ez a magatartás arra kényszeríti a cégeket, hogy átlátszóak legyenek, harcoljanak egy fontos ügyért illetve helyezzék előtérbe a természetes és valódi dolgokat a fake és digitálisan átformáltak helyett. Mivel ezek az egyének teljesen más szépség standardokkal rendelkeznek mint az eddigi generációk, az eklektikus, természetes, sokszínű illetve egyéni személyeket tartják példaképüknek azok helyett, akik tökéletesnek tűnnek és egyúttal tökéletesen egyformák is.

Mivel egy olyan világban nőttek fel, amelyben a közösségi oldalak már léteztek, egyre inkább arra vannak ösztönözve, hogy szabadidős tevékenységekre költsenek mintsem kézzelfogható termékekre. Számukra igen fontos, hogy a közösségi oldalakon virágzó és érdekes életük legyen, amely kalandokkal teli. Ezt a viselkedésformát egyesek Instagram effektusnak hívják. A Z generációhoz tartozó fiatalok nem birtokolnak sok dolgot, hiszen egy ilyen gyors világban mindenre csak egy rövid ideig van szükségük így amiután az a bizonyos pillanat letelt, egy adott dolog réginek és használtnak számít. FOMO-ban szenvednek, amely magyarul annyit jelent, hogy félnek attól, hogy kimaradnak valamiből és olyan elvek alapján élnek, mint: „Ha nem posztoltam róla egy képet, megtörtént-e valójában?”. Ez a magatartás nem csak világlátásukat, hanem vásárlási szokásaikat is megváltoztatta éppen ezért egyre inkább észrevehető az, hogy a Z generáció tagjai inkább választják az egyéni vintage darabokat, mintsem a nagyobb brandek ruháit

Végül de nem utolsó sorban elmondhatjuk azt, hogy a Z generáció vásárlási szokásai teljesen eltérnek minden eddigitől. Mint egyének, akik egy olyan korban nőttek fel, ahol szembesültek az éhínséggel, környezetszennyezéssel illetve globális felmelegedéssel, a prioritásaik megváltoztak, átformálva őket olyan tudatos egyénekké, akik megszeretnék menteni a földet olyan apró cselekedetekkel is mint a vásárlás. Fogyasztói szokásaik arra kényszerítik a brandeket és az egész divatipart, hogy minél környezetbarátabb megoldásokkal álljanak elő ahhoz, hogy kielégítsék a Z generáció igényeit. A változás lassan láthatóvá válik és szerencsére ez még csak a kezdet.

RO:

Poți să îi numești milenari pe steroizi dar să nu greșești numindu-i mini-milenari pentru că nu sunt și îți vor dovedi acest lucru de fiecare dată când vor avea posibilitatea. Născuți între 1995-2010, generația Z are o conexiune foarte strânsă cu technologia, fiind prima generație care s-a născut în era technologiei. În prezent sunt estimați la 2,6 bilioane de membri global iar unele studii arată că vor alcătui 40% din consumătorii planetei până în 2020.

Au foarte multe trăsături în comun cu generațiile anterioare dar comportamentul lor de consumatori în devenire îi separă de restul populației. Ei caută mult mai multă informație, educație și experiență decât milenarii(generația Y) au facut-o vreodată. Această generație are o viziune total diferită asupra „standardelor” legate de gen, rasă și mărime, astfel încât ei promovează diversitatea și individualitatea prin a-și alege identitatea și împingând limitele a ceea ce înseamnă să fii feminin sau masculin.

Generația Z preferă mâncarea gătită în locul fast-foodului, hainele reciclate în locul celora fast-fashion, educația în locul cluburilor și cariere flexibile în locul salariilor mari. Chiar dacă membrii cei mai în vârstă al acestei generații abia au început să își câștige propriile salarii, ei transformă strategiile de marketing foarte repede, unele statistici reportând faptul că cei tineri influențează 93% din cheltuielile părinților.

Cea mai mare diferență dintre generația Z și generațiile anterioare este transparența totală a brandurilor față de consumatori. În timp ce milenarii au fost crescuți într-o lume care a fost modelată pentru nevoile lor, membrii generației Z vor să transforme lumea pentru că nu acceptă să fie limitați la niște reguli de mult impuse de alții. Ei vor să știe tot ce se întâmplă în jurul lor, de aceea le și pasă atât de mult pe ce își cheltuie banii. Au trecut de mult acele zile în care brandurile puteau să pretindă că le pasă de o cauză globală. De câțiva ani încoace, aceste branduri trebuie să și dovedească acest lucru, aplicându-se în proiecte globale legate de reciclare și sustenabilitate, pentru că acești indivizi ai generației Z sunt mult mai greu de convins decât au fost generațiile anterioare. Pe lângă acest fapt ei observă foarte ușor orice care nu pare a fi real iar această lipsă de încredere a împins brandurile către transparență și promovarea realului în locul modelelor fake și modificate digital. Pentru că standardele lor de frumusețe s-au schimbat pe parcusrul aniilor, ei au început să se inspire de la oameni eclectici, naturali și autentici pe care îi și promovează în același timp, refuzând să mai susțină modele perfecte care arată la fel.

Deoarece ei au crescut într-o lume în care rețelele de socializare existaseră deja, ei sunt încurajați într-un oarecare fel să cheltuie mai mult pe activități și evenimente decât pe obiecte propriu-zise. Acest comportament se numește „efectul Instagram” pentru că membrii acestei generații vor să trăiască o viață cât se poate de interesantă plină de experiențe ca mai apoi să o posteze pe rețelele de socializare. Ei nu mai vor să posede lucruri la fel cum simțeau nevoia generațiile anterioare pentru că într-o lume atât de rapidă și schimbătoare ei au nevoie de un anumit lucru doar pentru câteva secunde, iar odată ce l-au consumat e ca și inexistent. Majoritatea generației Z suferă de sindromul FOMO, care înseamnă frica de a fi lăsat pe dinafară și trăiesc pe principiul: „Dacă nu am postat o poză, s-a întâmplat oare cu adevărat?”. Acest comportament a adus schimbări și în felul în care acești indivizi consumă moda. Din ce în ce mai mulți tineri au început să aleagă haine vintage sau reciclate în locul hainelor din magazinele bine cunoscute.

Până la urmă putem spune că această generație se diferențiază prin multe aspecte de cele anterioare, deoarece acești indivizi au crescut într-o epocă în care au văzut ce înseamnă foamea pe scară globală, poluarea și încălzirea globală iar acest lucu i-a transformat într-o generație conștientă care vrea să transforme planeta într-una mai bună. Unele schimbări se pot vedea chiar și acum pentru că generația Z împinge brandurile să acționeze la fel ca și ei. Iar acesta este doar începutul.

1 thought on “They have technology in their DNA!”

  1. Generația „milenarilor”, din 95? Atunci abia își făcea simțită prezența internetul. Cei din și după pragul anului 2010 vor fi cei mai „afectați”; în ce sens? Nu știu. Neîncrederea în branduri am prins-o și noi; încălzirea globală, probabil or vedea-o puțin altfel, atât timp cât, cei din 80-95, au prins perioada formării de opinie asupra acestei probleme conștientizate, generația „lor”, să zicem, chiar și a celor exponenți mai învârstă, au prins o răcire asupra temei, față de cei de dinainte, și nu degeaba zic „răcire”, că pământul la câteva sute de ani trece printr-o perioadă de răcire, în care vremea e dată peste cap, asta, astăzi, probabil în paralele și cu o încălzire globală artificială. Eu sunt născut în 91, și am observat intensitatea temei pe încălzirea globală care a scăzut cu trecerea timpului. Poate pe același segment de vârstă, în instituțiile de formare, școala, nu este cazul, dar mă raportez în principal, cu ce știu că discutau cei ce erau peste 30 de ani pe perioada formării mele, atât în segmentul public, cât și cel privat, compar apoi cu ce văd astăzi discutându-se pe această temă, ce opinii sunt, și asta în rândul omului de rând, nu a cercetătorului, și verific și interesul pe această temă la generația mea, a celor ce urmează să facă pasul peste pragul vârstei de raport menționate, toate indică spre o scădere a interesului pe aceasta temă, eventual marea parte or fi căzut de acord tacit că acest eveniment deja a avut loc, e ireversibil, și că acuma doar trebuie să avem grijă, și na ceva din categoria „old news”/„fake news”; prin urmare cât timp dupa 2000, văd o răcire a temei, și doar resuscitată de câte vreo măsură guvernamentală/parlamentară, gen pe o taxă de poluare pe ici acolo, nu văd cum susțin aceste statistici, un interes sporit pentru a „salva” pământul fața de celelalte generații, mai de grabă pe tema asta i-ași vedea mai motivați pe cei care astazi sunt între 35 și 45.

    „Tehnologizarea”, hmm, una din cele mai vechi amintiri ale mele, de când eram de 2-3 ani, e prezența calculatorului la un prieten de familie, în următorii ani, până în generală, dorința mea de a poseda acel bun, care odată îndeplinită, și mulțumită spațiului accelerat al evoluției aparaturilor moderne, și a dezvoltării pieței de consum și la noi, m-a ghidat în dorința de a avea altul mai nou; și acuma nu pot vorbi în nume propriu, dar același effect s-a făcut simțit și asupra altora de vârsta mea, atunci și acum, mai ales în aria telefoanelor mobile. Deci, practic, și eu m-am născut într-o era „gata tehnologizată”, și aș numi-o, mai degrabă, „gata computerizată”, tot de tehnologie ținând și sfera televizoarelor, telefoanelor cu fir, faxului, cuptoarelor cu microunde (asta doar discutând pe tema bunurilor de larg consum), bunuri deja prezente, e drept nu la nivel așa larg la noi în țară, dar în vest da, și în era generației din care fac parte părinții mei, deci na și a lor ar face parte din această caracteristică generațională.

    Deja mă lungesc, ar mai fi câteva elemente pe care le-ași dori atacate, dar mă opresc la cele deja punctate; ideea e că liniile pe de-a lungul cărora se marchează trăsăturile unei generații sunt foarte fine, și de multe ori ridicole, și adesea au ca effect disocierea indivizilor din categorii de vârstă diferite, mai mult decât este nevoie. Acuma de exemplu dupa 2010, deja nu ar mai trebui să vorbim de o era computerizată, atâta timp cât vedem tot mai multe salturi în domeniul artificial intelligence & programing, deja am trebui să vorbim de generația celor din era robotizată… dar na cum tragi de păr cei care vad lucrurile astea astăzi și au abia 8 ani, și au prins practic toată această perioadă de când au fost născuți și cei de sunt deja maturi de câțiva ani și născuți in 95. Nu e un argument veridic pe care se poate fundamenta existența acestei „generații milenare” așa cum e prezentată în integralitatea sa.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *